Apostol Adriana
Vis pe pat de stele
Apostol Adriana
Pe pat de stele-mi odihnesc, azi,
visul
și-n mine în,
înflorește Paradisul,
oază scăldată-n fericire pură,
unde iubiri și doruri începură.
Și-mi cresc
pe umeri aripi, mari, de îngeri
hrănite cu iluzii și înfrângeri,
pe pieptu-mi nins, de ale lunii raze
se unduiesc fărâme de topaze.
Îți simt pe pleoale răsuflarea-ți rece,
ca o nălucă-n grabă mă petrece
și mă afund în reveria dulce,
pe gene-mi lacrima vrea să se culce.
Tu smulgi bucăți din luna aurie,
mi le-mpletești în păr, cu bucurie,
să-ți fiu doar ție astrul de lumină,
rătăcitor, prin sfera ta divină.
Și-n visul
legănat, pe pat
de stele,
mă văd regină peste trei castele,
împărăteasă a două imperii
și principesă în Țara tăcerii...
AdiA
13.04.2022
România
***********************
***********************
